Ròsp: differenze tra le versioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Nessun oggetto della modifica
Riga 13:
Al pupili dal rosp i èṅ culgadi, 'l òć 'l è ramàa o ad culór d'l òr, mèntar in sal còl a gh'è du giandli padòtidi uvali.
 
[[File:Bufo_bufo-walking-Iric2006.jpg|220px|thumb|right|un rosp ch'al vèn in avanti]]
 
I rosp meridiunai i tèndan ad èsar più grand e cun na pèla più "spinośa" e cun dal veruchi più marcadi.
Riga 28:
 
[[File:BufoBufo_wwalas_2.jpg|190px|thumb|left|prim piaṅ 'd un rosp]]
 
== Riprodusiòṅ ==
Dopa al letarg ad 'l invèraṅ, quand la taca la primavera, la partis la stagiòṅ di cupiament. Vers 'l inisi ad Mars, i rosp i vaṅ datèś a i sit riprudutiv (sulitament cors 'd acqua, pós o stagn) e i s tàcan al fémni ch'i èṅ dimondi più grandi.
Dal vòlti a suced che i masć i èṅ acsè tant numeróś che lèlór i gh restan sechi sufucadi.
 
La fémna la dèpòṅ 10.000 óṿ in dl'acqua a l'incirca in un curdóṅ gelatinóś, in cal mèntar al masć i al feconda.
 
Quand chi óṿ lè pò i s vranan, i gnaran fóra di muniscui bèstjulini negri acquatici: i girèṅ. Lìlór, magnand par la magior part di alghi e di atar minuscui materiai urganic, i carsarà.
 
La temperadura dl'acqua in du i èṅ la determinarà al temp dla metamorfośi: più a gh'è cald più a vól dir cha la pucia l'è drèe a sugàr-as.
 
A i girèṅ i gh crésan prima al śampi sóta e pò queli sovra. A cal punt chè, i tàcan a digiunar parchè al sò aparàa bucàl (e anc al stómag) 'l è drèe a trasfurmar-as: difati da univur i dvantarà d'insetivur.
 
La metamorfośi la dura oṅ o du dè: la coa la sparis e la servirà par dar-ag dl'energia par cumpletar al pruced e dvintar un rosp.
 
[[File:Bufo_Bufo.jpg|190px|thumb|right|cuśa èṅ-i drèe a far chi du rosp chè?]]
 
{{BESTIE EMILIANE}}