Ròsp: differenze tra le versioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Creata pagina con '{{Variant|MUD}} 130px|thumb|right|Articul in Miranduleś Al '''rosp''' (''Bufo bufo'', '''rosp''' in italiàn) 'l è 'l anfibi più grand 'd Europa, ...'
 
Nessun oggetto della modifica
Riga 2:
[[File:Mirandules.png|130px|thumb|right|Articul in Miranduleś]]
 
Al '''rosp''' (''Bufo bufo'', '''rosprospo''' in [[italiàn]]) 'l è 'l anfibi più grand 'd Europa, infati al pól rivàr a 20 cm (śampi escluśi). 'L è na bèstia dimondi cumuna in Europa e in dl'Africa dal Nord-Ovest.
 
'L è prutet dapar la [[cunvesiòṅ ad Bèrna]] par la prutesiòṅ dla fauna minora.
 
[[File:Bufo_bufo_small.jpg|310px|thumb|left|un rosp cumuṅ]]
 
== Anatumia ==
 
La sò culurasiòṅ l'è marona, ch'la pól téndar al rusić, al stomag al dà sul bianc. La pèla l'è pina ad veruchi ch'i secernan dal sustansi lucinogini cuma la [[5-metossi-N]], [[N-dimetiltriptamina]], la [[bufotenina]] e la [[bufalina]].
 
Line 15 ⟶ 14:
 
[[File:Bufo_bufo-walking-Iric2006.jpg|220px|thumb|right|un rosp ch'al vèn avanti]]
 
I rosp meridiunai i tèndan ad èsar più grand e cun na pèla più "spinośa" e cun dal veruchi più marcadi.
 
== Biologia ==
L'è na bèstia prevalentement nuturna, ad dè al ténd a nascónd'r-as in di buś e in di śbrag, sóta al prédi o in di sit riparàa da la luś. Quand 'l è in perìcul, al s mét in na pośa intimidatoria cun la tèsta a bas e al parti pusterióri alvadi. Rispèt al [[Bufo viridis]] al frequenta di ambiènt sut e al ténd a turnar sempar in dla stesa pucia 'd acqua par riprudur-as, dal vòlti faghend anc soquant km.
 
Durant chi spustament chè dimondi individuṿ i vènan masàa par al machini e 'l è par qual lè che al rosp al tènd a scumparir dal śoni in du al s è stablìi 'l óm.
 
{{BESTIE EMILIANE}}